27 februarie 2009

di toati


- am aflat de la o frizerita lucruri esentiale despre criza economica. De exemplu, mi-a zis ca primii afectati, cei care sunt in prima linie a armatei de lupatori sunt frizerii. De ce? Simplu, "oamenii se tund mai rar", mi-a zis. E posibil ca aceasta lovitura data coafezilor sa aiba ecouri in lumea muzicii: tot mai multi oameni se vor face roacheri. Sau, manelarii si repistii isi vor lasa plete. Cine stie.


- aflai io asa, din documentare, ca daca te simti respins de cei din jur si nu ai speranta ptr un viitor o leaca mai bun decat prezentul, devii mai insensibil, fizic si emotional. De aici suportabilitatea crescanda a unora fata de durere si lipsa totala de empatie a celor care isi chinuie victimele. Cu alte cuvinte, daca nu esti iubit si cu o viitorul asigurat, nu iubesti si distrugi si "dezasiguri" viitorul altora.

- in afara de o suferinta proprie, doar suferinta altora, atunci cand vrei sa o intelegi, te poate curata de iluzii si ambitii idioate. Am fost intr-o zi la doua vizite in spital.

Una la Simona, cea despre care am vorbit pe blog si care a fost operata a treia oara de curand. Dupa ce i-a fost extirpata o data tumoarea maligna de pe os, a facut nu-stiu-ce-soc anafilactic care se intampla o data la un milion de cazuri si a intrat in stop cardiac. Cu doza enorma de adrenalina (de 300x doza normala) au adus-o la viata. Acum e bine, comparativ cu iadul din care a iesit, desi e in spital, reoperata.

A doua la terapie intensiva. Randuri de paturi in care randuri de oameni erau tinuti in viata de randuri de aparate. Greu de afirmat ca acesti oameni sunt in viata, din moment ce tot ce da sens si culoarea vietii lor s-a suspendat. Ramane atarnat de tuburi un corp al carui inima inca mai pompeaza sange, ca o masina pornita dar care sta pe loc.

Neputina. Cand esti aici, stii ca lumea de afara, cea care se preocupa de betiile unui fotbalist, de ce-a mai zis Becali sau de noul trend la ciorapi este absolut stupida. Mai stupida decat un contabil de pe Titanic ce se framanta ca una dintre chitante are seria gresita.

23 februarie 2009

ai lov soping


cand mergi la cumparaturi in Metro sau Real e bine de stiut ca sefu' al mare, Otto Beisheim, e un fost membru in regimentul de garda al domnului Adolf Hitler. Regiment care s-a ocupat si cu invadarea Poloniei, printre alte distractii.

singuratate

22 februarie 2009

?

exista vreo alta certitudine, in afara de moarte si incertitudinea mea?

17 februarie 2009

taci. esti un anonim.


"Un anonim pe lume mai putin
Un mor mai mult in cimitir.." zice Minulescu.

99,99% dintre oameni nu te cunosc. Bine ai venit in lumea anonimilor. Aproape 100% din cei ce-o sa vie nu vor da nici doua cepe degerate pe faptul ca, vreodata, ai facut umbra pamantului. Trist.

asa ca taci. si oricum, daca taci, tot spui ceva, caci nu exista tacere fara semnificatie. ce vrei sa spui cand taci? Si daca vorbesti, ce vorbesti? ce poti spune ca vorba ta sa nu provoace tacere?

se plima Fiului Omului printre oameni. Nu mai exista anonimi. Pune Dumnezeu pe tine reflectorul Iubirii si devii celebritate, esti mereu in centrul atentiei. Atentiei divine.

15 februarie 2009

dogmatism



"Nu pot sa cred ca in secolul nostru mai are curaj cineva sa contrazica aceasta teorie", se arata oripilata o domnisoara care a aflat ca Teoria Evolutionista e contrazisa de unii. Argumentul asta, al vechimii unei teorii, impreuna cu cel al raspandirii ei ("toti oamenii de stiinta spun ca de adevarata"), o trimit pe fata respectiva direct in gandirea Evului Mediu, ev pe care il detesta asa de tare ptr dogmatismul lui. Si pe vremea aia, cei care tineau partea teologiei crestine veneau (si) cu doua dovezi ale adevarului: "crestinismul e de secole, cum indrazneste cineva sa il critice" si "teologia este universal acceptata, ce inapoiat vine acum, dupa o mie si ceva de ani, s-o critice?".

Daca marii savanti gandeau ca domnisoara, nu mai puneau la indoiala nimic. Ramaneau la "supa primordiala" sau mai rau, la ideea ca cerul e o panza iar stele sunt mici decupaje prin ea, cum credeau babilonienii.

14 februarie 2009

high. tech

...........




"Lucrurile care merg bine, striga el, sunt cele mai poetice! Digestia noastra, de exemplu, care functioneaza cu sfintenie, silentios si asa cum trebuie - acesta este fundamentul intregii poezii. Dar cel mai poetic lucru, mai poetic decat florile, mai poetic decat stele - cel mai poetic lucru din lume este sa nu fii bolnav." zice un personaj dintr-o carte de Chesterton. Si tot de acolo vinde ideea ca "poetul poate fi nemultumit chiar pe strazile raiului".

Sa cauti poezia cu lumanarea nu merge. Nu o gasesti. Nici fericire nu se gaseste, te gaseste in timp ce o dai altora.

Poezie e (si) cand:

- nepotu-miu mananca cu pofta si nu-i pasa ca e tot murdar (dovada in poza de mai sus)
- batraneii se plimba cu caruciorul plin prin supermarket si ii vezi ca au devenit iarasi copii
- un pieton iti zambeste cand esti la volan sau un sofer cand esti pieton
- un schimb inteligent de pase, la fotbal, e poezie pentru mine, la fel cum este pentru unii dansul frunzelor
- copiii care nu se mai satura sa fugareasca porumbei; ei n-au invatat, fericitii, ce inseamna "banal"
- si poezie sunt quarcii, fluturii si pinguinii, ochii si pasii si buzele noastre..... aproape orice lucru devine poezie (chiar daca una trista) atunci cand incerci sa-l intelegi si sa-i gasesti locul in lume.

8 februarie 2009

ateii sufera

Ateismul este privilegiul celor bogati. In lume, conform Enciclopediei Britannica, ateii reprezinta 2.3% din populatie.

Aproape tot procentul e constituit din cetateni ai tarilor dezvoltate, acolo unde se respira cultura placerii. Placerea inseamna in primul rand eliminarea disconfortului; prin medicamente ptr orice deranj fizic si psihologie ptr tulburarile sufletului. In tarile astea bogate si cu speranta de viata peste 60 de ani oamenii se ateifica.
Argumentul necredintei lor? Suferinta. Indeosebi Suferinta altora.

In tarile subdezvoltate, unde cine ajunge la 40 de ani e deja batranel, sanatatea e mai rara decat un politician cinstit si dezideratul omului e Supravietuirea, nu prea exista atei. Argumentul credintei lor? Suferinta. Indeosebi suferinta lor.

what men journeys for?



O broasca testoasa fosilizata s-a gasit la Polul Nord. Ce cauta ea acolo? Se zice ca migra. E ciudat cu animalele astea; la ce viteaza are broasca (pe uscat si in apa) nu-i deloc de invidiat. Si totusi, bleaga asta migreaza pe distante de ti se face rau. Leopardul vitezoman e-o gluma buna la parcurs distante mari. Un astfel de melc marin urmarit prin satelit a migrat 20600 km, cam cat am facut eu cu masina intr-un an. E printre cele mai serioase vertebrate, la capitolul asta.
Campioana e pasarea din fotografie: 64.000 km/migratie anuala. Un fleac. Pasare care se hraneste cu balene. Adica, sa fiu mai exact, urmareste balene si ataca pestii deranjati de trecerea ei. La fel face si cu vasele de pescuit.

Alte calatorii interesante. Cicadele, niste musculite, stau 17 ani in subterana dupa care ies la suprafata si se bucura de doar 5 saptamani de viata. Pot spune ca cei 17 ani sunt calatoria lor spre viata.

Un monarh migrator zboara cam 4.000 km in 3 saptamani, mai mult decat au facut alti monarhi cu trasura. E un fluture monarh. Baiatul asta, cu zborul lui aparent haotic, face 70 km/zi. O generatia pleaca din America de Nord si moare la destinatie, dupa ce lasa urmasi. Ciudat, la locul de plecare se intorc generatiile urmatoare. Cum stiu fluturii se ajunga, dupa mii de kilometri de zbor, exact in locul din care au plecat parintii si bunicii lor, nu se stie inca.

Lui Forrest Gump i-a venit sa alerge si a facut-o timp de 3 ani si ceva. Fara un motiv anume. Culmea, admiratorii si-au gasit ei semnificatia in transpiratia lui si au inceput sa-l urmeze. Cand Forrest s-a oprit spunand simplu "sunt obosit", ucenicii sai intreaba "si noi ce facem?". Bineinteles ca nu primesc un raspuns satisfacator.

Oricum alergi prin viata. Vrei nu vrei transpiri pentru ceva. Cand vine timpul sa intrebi "now what?" ce raspunzi?

"Calcati pe urmele mele, caci si eu calc pe urmele lui Hristos" zice cu tupeu Pavel.

Cine are curajul sa se dea drept exemplu de urmat, cand e vorba de sensul vietii? Cine suporta un final al vietii in care cei pe care i-ai sfatuit sa te intrebe "si gata, aici se termina totul?". Poate zici ca tu nu esti exemplu. O sa te vad cand o sa ai copii. De ce sa citeasca altii ce citesti tu? De ce sa asculte muzica ta? Vrei nu vrei, afirmi prin viata ta ca ceea ce tu faci e bine. Cum adica "bine" daca nu exista BINE? Da, te poti eschiva, cum ca tu nu impui nimanui standardul tau, ca "fiecare cu ceea ce crede el ca e bine"; dar atunci, de ce te scandalizeaza comportamentul altora, cand ala e "binele" lor si principiile tale si ale lor n-au grad de comparatie cu un Bine Suprem?