National Geographic - profitabila asociatie non-profit

Imi cumpar revista lunar, de aprox. 3 ani. E "una dintre cele mai mari organizatii stiintifice non-profit din lume", zice ea despre sine. Are 120 de pagini. Dintre care, 15-17 sunt cu reclame. Deci raman 103 sa zicem. Din astea, 5-6 sunt cu: scrisori elogioase de la fani, nota editorului, cuprins etc, chestii care intra pe 2 pagini dar deh.... trebuie volum. Avem 95 de pagini ramase. Din astea insa, 70 de pagini sunt DOAR cu fotografii insotite de un mic text. Mai raman 25 de pagini de informatie. DAAAAAAAR, si din astea, aproape toate au o poza cam cat juma' de pagina, deci se mai duce 1/2 din text. In concluzie, si cu asta trebuie sa ramaneti dupa citirea acestui post, platesc 10 lei pe aprox. 15 pagini de informatie din care, de obicei, ma intereseaza doar 5. Pardon, am platit atat!!!
Si normal ca n-au profit, au doar salarii bababe si sedii si masini si liste cu deconturi si diurne.......dar e bine ca nu au profit. Ce usor suntem de prostit.

P.S. Da, stiu, neprofitorii de la NG au finantat multe proiecte, nu zic ba. Si totusi...... le-o fi ramas si lor de-un Dubai. :-)

Eliade despre crestinism

Stiu ca Eliade n-a cochetat prea mult cu crestinismul, fapt usor de observat in "Istoria ideilor si credintelor religioase". Totusi, am descoperit cateva pasaje care depasesc un pic expunerea teoretica a "ceva" despre crestinism.

"Miracolul crestinismului este in primul rand simplitatea lui. Daca lasam la o parte taina Intruparii, toate celelalte axe spirituale specifice crestinismului sunt dumnezeiesc de simple. Sunt atat de simple, atat de "omenesti", cum numai un Dumnezeu le-ar fi putut face. Paradoxul crestinismului aici se afla: in simplitatea lui. [....] Este atat de aproape de sufletul omului incat este mai aproape de dumnezeire.
Exista o explicatie a acestei victorii a mesajului lui Cristos asupra tuturor religiilor si teozofiilor contemporane: este simplitatea crestinismului, este paradoxalul sau aspect firesc, uman. Niciodata omenirea n-a auzit lucruri mai sacre sub o forma mai omeneasca. Niciodata adevarul n-a fost spus mai direct, mai simplu. Niciodata viata si moartea omului n-au parut mai pline de semnificatie religioasa. [...] Crestinismul a adus din nou in lumina valorile sufletului si ale dragostei; adica valorile Vietii. Numai un cercetator superficial poate spune ca crestinismul a umilit viata si exaltat moartea. Dimpotriva, triumful vietii este atat de categoric in mesajul lui Cristos inca si moartea este mantuita, si ea este transfigurata prin speranta celei de a doua Veniri. [...] Isus patrunde in Moarte, si o invinge. Lumina despica Intunericul, si-l risipeste. [...] Intr-adevar miracolul crestinismului il aseaza direct in inima realitatilor. Mesajul crestin se alimenteaza direct din marea drama a existntei umane. [...] Asezandu-se in inima realitatilor, crestinismul n-a nesocotit nici un sentiment universal uman."


"Rugaciunea este cel mai pur act al vietii religioase; cel mai uman, in acelasi timp. [....] Sentimentul acesta religios este atat de strans legat de firea omeneasca incat il intalim pretutindeni, de la cele mai inapoiate popoare primitive pana la cei mai desavarsiti mistici. [...] Si cum sentimentul religios este universal si autonom, el nefiind produsul nici unei alte cauze externe - economice, sociale sau psihologice - rugaciunea se gaseste pretutindeni unde traiesc colectivitati umane, pretutindeni unde s-a luat cunostinta de drama existentei umane. [...] (din "50 de conferinte radiofonice")

"Sinteza intr-adevar clasica si fecunda, singura care a armonizat toate facultatile sufletesti - a fost crestinismul primar. [...] Viata crestina in cele prime trei veacuri e inseninata de cunostinta intima a raporturilor dintre Dumnezeu, Lume si Om. Experienta religioasa unea pe Om cu Dumnezeul sau si ii revalorifica natura, lumea. [...] Ni se vorbeste despre un crestinism apocaliptic in aceste secole. Ni se vorbeste despre renuntarea la viata. Dar faptele sunt altele. Calugaria, ascetismul, excesele - au aparut in crestinism in secolul al IV-lea, dupa Constantin cel Mare. Si au aparut tocmai din cauza acestei fapte, din cauza transformarii crestinismului in religie oficiala. Ajungand Biserica de stat, crestinismul imprumuta formele romane, disciplina, autoritate, organizatie, transformandu-se cu timpul intr-o functie sociala. Modificarea aceasta din crestinism in catolicism apusean sau ortodoxism rasaritean - a fost fatala. A avut o admirabila influenta in istorie. Dar a facut cu neputinta o ferventa viata spirituala in cadrele normale ale Bisericii. Acei din credinciosi care simteau nevoia unei autentice vieti religioase - trebuiau sa se calugareasca. [....] Elementele romane si elene, de politica si de filozofie - il organizeaza prea mult,il reduc la formule pe care nu toti le pot transforma i fapte sufletesti. [...] Crestinismul primitiv era imediat si intim. Catolicismul si Ortodoxia sunt dogme, cu virtualitati de actualizare, de dezlantuire a experientei religioase. Or, aceste dogme nu pot fi sublimate de toti in fapte afective, cu cald continut religios." ( din "Itinerariu spiritual")

.......

"Wherever God erects a house of prayer,
The Devil always builds a chapel there;
And 'twill be found, upon examination,
The latter has the largest congregation."

- Daniel Defoe

o carte pe care o astept de ceva vreme

Anthony Flew. Are un Dictionar de filozofie si logica tradus la Humanitas. El si B.Russel erau dusmanii de temut ai filozofiilor teiste. Intre timp, Flew s-a razgandit o leaca si CARTEA in care povesteste asta trebuie sa apara. :-)

E oare cineva, care sa-mi poata da, asa ceva macar de ziiiiua mea!?! :-D

alte intrebari

una intalnita nu-mai-stiu-unde:

De ce metodele statistice pot sa prezica foarte bine comportamentul a miliarde de particule puse intr-un container, daca fizica descrie comportamentul fiecarei celule in parte ca fiind total aleatoriu?

cu completarea mea:

de ce nevoia asta de ordine, daca lucrurile sunt, Per total, absurde in metafizic si intamplatoare in plan fizic?
de ce ne place sa vedem cartile frumos asezate cand intram intr-o librarie? de ce, daca esti dezordonat si recunosti asta, sansele sa cazi un interviu de angajare cresc? :-) De ce 1+1 sa tot faca 2 in fiecare zi?
Deschizi un ziar sau butonezi tv-ul. Stirile contin, majoritatea, relatari ale unor evenimente care au sifonat o ordine morala sau fizica. Mita lu' Remes in univers moral e cam ca inundatia de la Tecuci in cel natural: ravaseste o stare de "normalitate" a lucrurilor.

In tot spatiul asta de miliarde si miliarde de ani lumina, in care nu se intampla nimic de dat la stiri, pe o planeta minuscula care inseamna, in raport cu Cosmosul, un graunte de nisip in Sahara, un si mai minuscul omulet din cele 6 miliarde, are o creier si zice ca gandeste bine, adica Normal. :-) Mintea lui, dupa ce ca poate fi oricand sistata de o banala durere de dinti, e singura acolo in calota craniana si Realitatea ajunge la ea doar prin simturi. Simturi care, la randul lor, sunt oarecum la cheremul dopaminei din creier. Dopamina care e sintetizata din aprox. 35.000 de celule, adica o milionime din totalul neuronilor (creierului). Fara ea, am fi incapabili sa simtim placere de orice fel. Si fara placere, cine s-ar mai pune sa scrie, citeasca, inventeze sau iubeasca? Asta e omul? La atat se reduce gandul lui despre sine si lume?
Deci, cum se face ca, intr-o lume imprastiata, gandul ordinii si al semnificatiei ne framanta asa de tare?
Sau, in cat timp, sirul de litere: slkdjghjlighghliSUSLKJDHASDGHKJLGHDLKJAGHJKLDGSHJGSDFALKJHKJAFLFKJSAGHKJAHG, daca e lasat in voia Entropiei, poate deveni o fraza cu sens?

slujba perfecta

Credeam ca nu exista asa ceva. Dar am gasit-o si nu-mi pot lua gandul de la ea&sper sa nu mi-l iau pana nu ajung acolo. Indiferent peste cati ani va fi asta. Sa-mi ajute Tata si sa ni se suprapuna planurile sau, daca nu, sa mi le binecuvanteze pe ale mele si sa ma lase sa ma bucur de liberu-mi arbitru. :-)
Slujba ar fi la GRASSROOTSOCCER. :-)

Concert in Piatii Unirii, Timisoara

o trupa care canta binisor.

Poate ca....se poate

Am vrut sa-ti scriu o poezie, ca sa te impresionez. Nu pot. Mi-e frica. Mi-e teama ca, peste zeci de ani, dac-om mai traii, imi vei aminti cat de romantic am fost. Caci tie n-o sa ti se mai para romantice atunci toate obiceiurile mele enervante. Si nici plicul cu pensia poate n-o sa stimuleze asta. Poate..... poate ca nu vor mai fi cozi la medicamente compensate si atunci o sa avem timp sa ne tinem de mana si in brate ore intregi. Dar o sa ne mai placa? Daca o sa ne amintim cat tanjeam in toamna lui 2007 dupa asa ceva.....poate ca da. Sigur ca poate. :-)

Stiu, draga mea, ca peste ani de zile fluturii din stomacul nostru o sa se linisteasca. Pentru ca primele primaveri ale vietii (impreuna) par asa frumoase si pline de mister.... si urmatoarele raman la fel de frumoase dar....... ceata obisnuintei se lasa in jurul nostru..... Apa ce reflecta luna se tulbura si ea....si e vai de cel ce confunda luna cu oglindirea ei.... Draga mea, si apele noastre vor tulbura oglindirea lui Dumnezeu din noi... si ceata ne va invada retina....si cand se va strecura indoaiala, se cuvine sa ne indoim de ea si sa alungam ceata....
Sa-mi pun sentimentele pe-un blog, e-o blasfemie. Sa descriu dragostea, inseamna s-o arunc in temnita ratiunii mele.....iar cuvintele ce-o explica i-ar fi gratii de netrecut. Asa ca m-am razgandit, asta nu-i o scrisoare de iubire. Nu stiu ce-i. As vrea sa fie "ceva" care sa-ti iveasca un zambet pe chip ori de cate ori citesti.... si poate, poate, o lacrima a inimii.

Ani de zile am crezut ca stiu ce-i iubirea. Am citit despre ea si eram convins ca e ceva ce te paleste intr-o zi si iti trece in alta. Sa simti si sa traiesti in acord cu furtuna din tine era tot ce intelegeam ca inseamna. Ca asa vedeam in filme si la cei din jur. Credeam ca in numele ei poti face orice; ca pe altarul ei poti sacrifica familii, prieteni si valori personale ori universale. Cam cum justifica mizeria din arta cei care cred in dictonul "arta pentru arta".

Cel mai folosit termen din lume, "iubirea" ,(cu formele ei diluate) e si cel mai pervertit dintre toate, zicea Denis de Rougemont. Din pasiune pentru rasa ariana, Hitler a exterminat milioane de oameni. Din dragoste, barbatii isi bat nevestele. Si cica pura-i iubirea ce-i indeamna pe homosexuali se foloseasca infecta "canalizare" a corpului uman drept expresie a legaturii dintre ei. Crime pasionale. Saloane de infrumusetare pentru pudeli. Masini la care tunatul egaleaza pretul de fabrica. Manele la maxim in loc de muzica unui suras. Pornografie. Carti in loc de oameni. Filme in loc de trairi. Jocuri video. Si muuuuuuuuuuulte altele..... toate sunt incercari foarte reusite ale celui Viclean de a imita Iubirea.

Asa credeam si asa traiam. Pana intr-o zi cand funia groasa a conceptiilor mele, de care eram atarnat deasupra haului numit "moarte", s-a subtiat si a devenit o ata. Si atunci, ca sa nu se rupa, a trebuit sa ma descotorosesc de toate conceptiile mele progresiste si sa raman gol. In aceea zi, a fost pentru prima data Liniste in mine. Si am putut auzi un Alt glas. Si m-a gasit un Dumnezeu care a umplut acel gol. N-am mai avut nevoie de firul de ata pentru ca aveam aripi. :-)
Gustave Thibon spunea ca nu suporta doua feluri de oameni: cei care afirma categoric ca nu exista Dumnezeu si cei care se lauda mereu ca L-au gasit deja. Nu ma laud, ma bucur insa ca M-a gasit si inca-I mai caut chipul in mine si in altii. Dar am invatat ca cine vrea sa iubeasca trebuie sa renunte la definitii proprii, sa caute dincolo de el, in supranatural, si sa lase sufletul se se miste dinspre ego inspre cristocentricism. Heh, ce pretentios suna, nu?

Stii tu, dragostea nu-i tocmai roz. E uneori insa rosu aprins, ca sangele cu care Isus si-a semnat Iubirea. Acum e usor sa ne iubim. E frumos. Cam cum era pentru El cand statea la masa cu prietenii, mergea la nunti sau se juca cu copiii. Nu stim cand vine vremea sa iubim chinuit, precum Isus cand a fost tradat de ucenici si torturat. Atunci sentimentele vor fi mute, pasiunea transformata in disperare, ratiunea confuza si tot ce ne poate tine aproape va fi puterea legamantului si vointa noastra supusa Vointei Sale. Nu dragoste ca-n filme, ci una ca-n Scripturi. :-) Atunci as vrea sa ne amintim de cele scrise aici (mister www.blogger.com, sa nu cumva sa ne tradezi!).

P.S. stiu ca te asteptai la un text cu gust dulce dar...... am gresit ingredientele, de vina-i bucatarul, nu tu. :-)

Cred pentru ca e absurd. E absurd sa nu cred.

Aceasta e ceea ce se cheama declaratia mea de credinta.

Dumnezeu m-a gasit si, prin Hristos, m-a inrobit. Sa fii sclavul Celui ce este Adevar, inseamna libertatea fata de tot ce e minciuna. Sa te simti liber sa faci raul si sa-l mai si infaptuiesti sistematic inseamna adevarata sclavie. Imbata-te, ia droguri, inseala "din dragoste", calca traditii in picioare si fa pe Che Guevara..... erou nu esti, erou e cel ce-si biruieste demonii.

M-a fascinat Isus pentru ca:

- are curaj sa spuna: "iata, eu le fac pe toate NOI" si sa lase istoria sa-i confirme spusele. Si de 2000 de ani, el face oameni noi, cu aceleasi vechi "instrumente". Un nou inceput..... cine nu-si doreste, cand ajunge la faliment, o a doua sansa? Avem doua vieti intr-una singura si nu-i o mincinoasa reclama tv. Nu-i nevoie nici de anamneza, nici de transformarea tantarului in armasar prin reincarnare. Aici, Isus da "restart" vietii tale si, dintr-o data, "shut down"-ul nu te mai inspaimanta:-). Dar ca sa te atraga asa cuvinte trebuie sa fi ajuns la faliment, sa fi realizat ca luminitza de la capatul tunelului e de fapt trenul ce vine furios spre tine. Sa-ti dai seama ca lumea nu-i un joc de-a v-ati ascunselea intre tine, diavol si Dumnezeu. De tine nu ai unde sa fugi, nu te ajuta nici seringa-n vena, nici Muntele Athos. Cat despre ceilalti doi din schema.... poti fugii de unul doar aruncandu-te in bratele celuilalt.

- Dumnezeu-om, Isus, care "gusta" din placerile si durerile noastre si le intelege pe ambele.

- "orice suferinta devine mai suportabila cand faci din ea o poveste", citeam undeva. Iar daca aceasta e Metanaratiunea crestina, in care tragicul (viata) de acum e doar o virgula trista intr-un roman al bucuriei....cum sa nu devina "filosofia" crestina irezistibila? Psihanalistul Victor Frankl, dupa experienta lagarelor naziste, a pus bazele logoterapiei, adica terapia prin sens. Pacientii sai nu erau intinsi lejer pe-un scaun, la caldurica si cu cafeaua aburind alaturi, precum gazele tintuite de un ac in insectar. Erau oameni in actiune, aflati la limita existentei si cu toate visele facute tandari. Aici, el le-a aflat pasiunile catorva dintre ei, si le-a asezat intr-o poveste cu posibil final fericit. Cei care au acceptat jocul, au trait mai mult iar unii dintre ei chiar au supravietuit Holocaustului. Frankl a constatat ca, cu cat sensul dat vietii este mai "tare", cu atat si rezistenta celui in cauza la suferinta extrema. Pai atunci, daca sensul vietii mele e atat de tare incat rezista de 2000 de ani si te lasa sa traiesti fericirea viitoare inca de pe pamant, se cheama ca am ales Cea mai roditoare terapie! nu?

- Isus cel dn Evanghelii nu putea fi inventat. Daca Nu sunt cuvintele lui acolo, daca nu este ceea ce pretinde despre Sine ca este, atunci cei care au reusit sa creeze un astfel de personaj depasesc geniul lui Isus. Ca doar nu poate inventia sa fie mai mult decat inventatorul. Si cum mi se pare absurd ca niste pescari semi-analfabeti, impreuna cu tot soiul de forme de oameni subnutriti social, sa poa'
sa incropeasca, printre persecutii,exilari si martiriu, patru Evanghelii si-un Isus de la care se numara anii istoriei moderne a omenirii..... incepi sa crezi fiindca e absurd sa nu crezi.

Declaratia asta e doar o simplificare, de dragul conciziei si oarecum obligat de ceea ce inseamna postare pe un BLOG......

intrebari

Oare musulmanii "martiri" au un target de atins? "x" victime pentru "y" fecioare?

Cum se explica, evolutionist, ateismul?

Exista moarte dupa viata? (asta parca am mai auzit-o undeva)