Un aparat cu curent eletric la indemana. Un profesor la carma lui. Un zid si dupa el un elev care trebuia sa raspunda corect la niste intrebari. Greseala se pedepsea prin aplicarea de mici socuri electrice. Asta a fost ideea unui experiment. S-au luat profesori si li s-a dat putere. Au fost asigurati ca, in afara de o durere pasagera, nu se intampla nimic cu intervievatii; li s-a dat doar o mica atentionare: au posibilitatea sa aplice un voltaj aproape letal, daca sunt ofensati de slaba pregatire a elevilor. Au fost asigurati ca nu trebuie sa-si asume nici o responsabilitate pentru socurile administrate. Dincolo de zid, elevul, un actor care stia sa mimeze durerea in functie de intensitatea pedepsei. 65% dintre profesori au ajuns sa dea doza maxima elevilor. Oameni normali de altfel. Concluzia celor de pe Discovery (ca acolo am vazut asta)? Unde este raul, cine e un criminal latent? Uitati-va atent in oglida. Aproape trei sferturi de omenire, daca ar primi puterea sa faca ce vrea stiind ca scapa de consecintele propriilor acte, ar ucide.
Fiecare bebelus e un gaster care, daca i-ai da o arma, ar fi in stare sa ucida pentru laptele lui, zicea un psiholog frantzuz.....
Stai linistit, tu faci sigur parte din cei 25% care-s buni la suflet.
29 iunie 2009
24 iunie 2009
20 iunie 2009
:-)

Librarie. Cafea. Am luat cateva carti sa rasfoiesc. Unele la prima vedere, altele asteptate de ceva vreme. Printre ele, s-au strecurat doua care nu aveau ce sa caute in acelasi loc. Una acra de'a lu' Shermer, despre cat de tampiti sunt cei care cred in supranatural, publicata in engleza in 1992 si tradusa acum si la noi, si alta cu desenele unor copii care ar vrea sa reformeze un oras. Multi copii prescolari din toate sectoarele Bucurestiului. Sute de incercari de a pune in culori tati, mame, prieteni, animale si blocuri. Si cuvinte despre un Dumnezeu care cica e singurul din lume ce a citit toate cartile. Le imparte in trei categorii: carti care il fac sa zambeasca, carti care nu-i plac si carti pe care le ignora. Pe primele le pune in biblioteca Sa. :-) Din toate desenele alea, am vazut doar doua in care oamenii nu zambeau. In rest, absolut toti radiau. Nici nu mai conta ca aveau capul cubic, parul verde sau o mana mai lunga decat cealalta. Erau frumosi. Frumoasa a fost si batranica ce mi-a zambit azi. Avea doua paini mari in plasa, special pentru porumbei...
19 iunie 2009
Mimi. virusul Mimi.
Virusuri. Se stie despre ei doar de vreo suta de ani. Sunt mici, mai mici decat bacteriile. Pentru izolarea virusului mozaicului tutunului, W.M.Stanley a primit premiul Nobel. In chimie. Asta pentru ca virusul este privit in mod mecanicist, nu biologic. El nu poate exista fara ceva viu care sa ii fie gazda si loc de inmultire si practic nu are viata. este o aberatie a evolutiei, zic astia.
Un specimen aparte a fost descoperit de un englez, intamplator, in timp ce studia o epidemie de pneumonie. Aparte pentru ca e cam de 30 de ori mai mare decat un virus normal. Imaginati-va un virus ca fiind un om. Mimi, ca asa l-au denumit, e cam cat un bloc cu 25 de etaje. Comitetul de taxonomie a virusurilor n-a prea stiut ce sa faca cu dansul si l-a pus ca cel mai mare din cei mai mari. Bun.
A fost dus la Marseille. Marseille, cel mai vechi oras francez, are si cel mai important centru de studiere al bolilor. Asta si pentru ca prin portul sau au intrat in Europa, pe rand, ciuma bubonica, plaga din 1346 (25 milioane de victime), cea din 1720, etc. Aici, au iesit la suprafata ale anomalii ale exemplarului. Virusurile au ADN, dar e "junk", gene fara meserie. Mimi are gene cu carte de munca si studii superioare. Unele metabolizeaza zaharurile, altele repara gene stricate. Un virus normal are 100 de gene din care foloseste 10. Monstrul asta microscopic are 1262 dintre care jumatatea sunt la prima vedere pentru cercetatorii din Marseille, spre bucuria lor. :-)
Ce este raul? Raul e un virus. O replica a vietii, cu ADN-ul stricat. Un parazit ce nu poate trai decat intr-o gazda vulnerabila. Si acolo se inmulteste. Poate devine un Mimi.
Astia produc vaccin pentru virusul gripei porcine. Din ce se face vaccinul cu care tratezi Raul, daca nu crezi in Bine?
baconsky
un fragment din ultimul lui articol din Dilema Veche:
"Iesiti o secunda in afara istoriei imediate. Intrebati-va ce fel de faptura incarnati. Cautati un raspuns, dar nu in sfera teodiceei, ci in aceea a propriei naturi. Faceti binele? De unde stiti ca e bine, de vreme ce fariseismul, amorul propriu sau interesul meschin il pot deopotriva motiva si travesti? Comiteti raul? Atunci cum de va mai pueti lauda cu apartenenta la umanitatea idealizata pe care ne-o picteaza manualele, hagiografia, paradele filantropice si retorica organismelor internationale? Secunda a si trecut! Istoria imediata revine, ne copleseste comod, ne desfata atata timp cat ne ascunde vidul...."
"Iesiti o secunda in afara istoriei imediate. Intrebati-va ce fel de faptura incarnati. Cautati un raspuns, dar nu in sfera teodiceei, ci in aceea a propriei naturi. Faceti binele? De unde stiti ca e bine, de vreme ce fariseismul, amorul propriu sau interesul meschin il pot deopotriva motiva si travesti? Comiteti raul? Atunci cum de va mai pueti lauda cu apartenenta la umanitatea idealizata pe care ne-o picteaza manualele, hagiografia, paradele filantropice si retorica organismelor internationale? Secunda a si trecut! Istoria imediata revine, ne copleseste comod, ne desfata atata timp cat ne ascunde vidul...."
16 iunie 2009
Praga


In Praga am vazut, in 5 zile, 4 cersetori, 3 in pozitia celui de mai sus, nu te priveau deloc in ochi si unul, cel din poza de mai jos, cantand la vioara. Primul spunea doar "multumesc" in 10 limbi, cred, si ridica discret capul sa vada picioarele daruitorului.... Cine a facut selectia asta? In Paris, Torino, Viena, Padova, Venetia, Budapesta am vazut indieni de-ai nostri cersind, agresivi de multe ori. La Praga pana si cersetorii sunt altfel?
Oamenii beau bere pe strada. Un tip era cu o halba plina intr-o mana si cu alta isi plimba cainele prin parc. Politia, putina cata e, nu arunca priviri pline de suspiciune catre trecatori. Orasul e un muzeu imens in care pare ciudat sa iti imaginezi ca locuiesc oameni care merg la scoala sau serviciu. Pana si mall-ul lor e altfel....
14 iunie 2009
ce-am mai aflat
Sanduleak - 69 202
Care sunt lucrurile care (inca?) nu fac sens in stiinta?
Primul ar fi faptul ca Universul e cam lipsa atunci cand punem lupa pe el. In sensul ca noi putem scruta cam 4% din dansul. Materia neagra, intunecata rau, detine o patrime din masa totala a cosmosului iar aceasta materia e un nume pentru ceva ce nimeni nu stie ce e de fapt.
Dupa aia cica mai e energia neagra, o esenta fantomatica care face universul sa se extinda si mai tare si lasand astfel si mai multa goliciune intre galaxii. Conform lu' E = mc patrat, aceasta energie transformata in masa ajunge la 70% din masa totala a cosmosului. Nimeni nu stie de unde vine si cat va apasa pedala de acceleratie.
Chestia cu universul in expansiune e relativ recenta. Pe timpu' cand Einstein explica cum se curbeaza spatiul si timpul in functie de masa si energie, cam toti credeau ca Universul e cuminte, nici nu se contracta, nici nu alearga. Asa ca a bagat o "constanta cosmologica" in teorie, adica ceva antigravitational, si toata lumea s-a linistit.
Asta pana cand niste nebulofili (Slipher&altii) au observat ca cele mai multe nebuloase fug de Pamant (probabil stie ele ce stie) cu peste 2.000.000 km/ora. Mai mult, cu cat o galaxie e mai departe de Terra, cu atat fuge mai repede. Hubble a luat toate datele si a hotarat ca totusi Universul e in expansiune si hop! - ideea de Big Bang iese la suprafata si costanta lu' Einstein cade in dizgratie (in alta carte am citit ca reactia lui la ideea ca Universul are un inceput a fost una puternica emotionala, in sens negativ evident).
Bun, sa revin. Prima intalnire pe subiectul "materie/energie neagra" a fost in 1980 la Harvard. Atunci, Vera Rubin zicea ca in 10 ani se va sti ce e materia asta intunecata. In 1990, la intalnirea din Washington, Martin Rees spunea ca in 10 ani misterul va fi rezolvat. In 1999, acelasi Rees a cerut o perioada de gratie de 5 ani. Suntem in 2009 si niic. Unele explicatii altervative s-au dat, dar nici una precisa.
Daca universul se extinde, atunci ce viteza are si cat vrea s-o tina asa? Astronomii s-au apucat de cautat supernove (stele in colaps) mai acatari decat Iehovitii potentiali convertiti. Si le-a fost greu, pentru ca o explozie se intampla rar, cam una la o suta de ani/galaxie. Asa ca, scanand ei galaxii au gasit o pretendenta, numita Sanduleak-69 202, in februarie 1987. Mare noroc, ca caci era cea mai stralucitoare supernova studiata din 1604 incoace, puternica precum 10 miliarde de sori. Analizand spectrul acestei lumini si cat de repede stralucirea ei se estompeaza, afli ceva despre viteza de expansiunea a Universului.
Alte incurcaturi. Conform supernovei, Universul isi incetineste extinderea, dar tot ea da o varsta a lui de 8 miliarde de ani, ceea ce e in contradictie cu astronomii care au calculat varsta lui la 15 miliarde de ani, studiind lumina emisa de cele mai batrane stele.... ce sa mai intelegi? Se cerea o carja, o constanta, si pana la urma au introdus-o iarasi. Dar asta dupa ce un anume Kirshner si echipa s-au holbat la supernove din observatoarele din Hawaii, Chile si Arizona si au afirmat raspicat: viteaza cu care galaxiile fug unele de altele este in crestere, dar ca sa explicam asta trebuie sa postulam faptul ca exista o constanta care ajuta expansiunea, una despre care nu stim nimic. Pentru ca e vorba de NIMIC, adica ceva ce este in spatiul gol din Univers.
Toate-s limpezi? Staaaai, ca si constanta asta are o problema. Una evidentiata de Paul Dirac. El a descoperit ca spatiile goale, vacuum-urile, au totusi energie. Posibil ca aceasta sa fie de fapt constanta cosmologica care explica si concluzia luata dupa studiul supernovelor. Dar energia asta a vidului e mica, se masoara in grame. De pilda, vidul produs de Terra in spatiu ar echivala cu o energie de 100 grame. Dar cand teoreticienii au calculat energia totala a vidului ce sa vezi? Ea a dat o cifra asa de mare incat, daca ar fi reala, ar fi distrus Universul demult printr-o masiva hiperacceleratie. Diferenta dintre cat ar trebui sa fie teoretic constanta cosmologica si cat este masurata e undeva la 120 de zerouri. Aceasta diferenta este cunoscuta ca fiind cea mai rusinoasa nepotrivire acceptata intre teorie si experiment.
Al doilea lucru greu de digerat, data viitoare.
Primul ar fi faptul ca Universul e cam lipsa atunci cand punem lupa pe el. In sensul ca noi putem scruta cam 4% din dansul. Materia neagra, intunecata rau, detine o patrime din masa totala a cosmosului iar aceasta materia e un nume pentru ceva ce nimeni nu stie ce e de fapt.
Dupa aia cica mai e energia neagra, o esenta fantomatica care face universul sa se extinda si mai tare si lasand astfel si mai multa goliciune intre galaxii. Conform lu' E = mc patrat, aceasta energie transformata in masa ajunge la 70% din masa totala a cosmosului. Nimeni nu stie de unde vine si cat va apasa pedala de acceleratie.
Chestia cu universul in expansiune e relativ recenta. Pe timpu' cand Einstein explica cum se curbeaza spatiul si timpul in functie de masa si energie, cam toti credeau ca Universul e cuminte, nici nu se contracta, nici nu alearga. Asa ca a bagat o "constanta cosmologica" in teorie, adica ceva antigravitational, si toata lumea s-a linistit.
Asta pana cand niste nebulofili (Slipher&altii) au observat ca cele mai multe nebuloase fug de Pamant (probabil stie ele ce stie) cu peste 2.000.000 km/ora. Mai mult, cu cat o galaxie e mai departe de Terra, cu atat fuge mai repede. Hubble a luat toate datele si a hotarat ca totusi Universul e in expansiune si hop! - ideea de Big Bang iese la suprafata si costanta lu' Einstein cade in dizgratie (in alta carte am citit ca reactia lui la ideea ca Universul are un inceput a fost una puternica emotionala, in sens negativ evident).
Bun, sa revin. Prima intalnire pe subiectul "materie/energie neagra" a fost in 1980 la Harvard. Atunci, Vera Rubin zicea ca in 10 ani se va sti ce e materia asta intunecata. In 1990, la intalnirea din Washington, Martin Rees spunea ca in 10 ani misterul va fi rezolvat. In 1999, acelasi Rees a cerut o perioada de gratie de 5 ani. Suntem in 2009 si niic. Unele explicatii altervative s-au dat, dar nici una precisa.
Daca universul se extinde, atunci ce viteza are si cat vrea s-o tina asa? Astronomii s-au apucat de cautat supernove (stele in colaps) mai acatari decat Iehovitii potentiali convertiti. Si le-a fost greu, pentru ca o explozie se intampla rar, cam una la o suta de ani/galaxie. Asa ca, scanand ei galaxii au gasit o pretendenta, numita Sanduleak-69 202, in februarie 1987. Mare noroc, ca caci era cea mai stralucitoare supernova studiata din 1604 incoace, puternica precum 10 miliarde de sori. Analizand spectrul acestei lumini si cat de repede stralucirea ei se estompeaza, afli ceva despre viteza de expansiunea a Universului.
Alte incurcaturi. Conform supernovei, Universul isi incetineste extinderea, dar tot ea da o varsta a lui de 8 miliarde de ani, ceea ce e in contradictie cu astronomii care au calculat varsta lui la 15 miliarde de ani, studiind lumina emisa de cele mai batrane stele.... ce sa mai intelegi? Se cerea o carja, o constanta, si pana la urma au introdus-o iarasi. Dar asta dupa ce un anume Kirshner si echipa s-au holbat la supernove din observatoarele din Hawaii, Chile si Arizona si au afirmat raspicat: viteaza cu care galaxiile fug unele de altele este in crestere, dar ca sa explicam asta trebuie sa postulam faptul ca exista o constanta care ajuta expansiunea, una despre care nu stim nimic. Pentru ca e vorba de NIMIC, adica ceva ce este in spatiul gol din Univers.
Toate-s limpezi? Staaaai, ca si constanta asta are o problema. Una evidentiata de Paul Dirac. El a descoperit ca spatiile goale, vacuum-urile, au totusi energie. Posibil ca aceasta sa fie de fapt constanta cosmologica care explica si concluzia luata dupa studiul supernovelor. Dar energia asta a vidului e mica, se masoara in grame. De pilda, vidul produs de Terra in spatiu ar echivala cu o energie de 100 grame. Dar cand teoreticienii au calculat energia totala a vidului ce sa vezi? Ea a dat o cifra asa de mare incat, daca ar fi reala, ar fi distrus Universul demult printr-o masiva hiperacceleratie. Diferenta dintre cat ar trebui sa fie teoretic constanta cosmologica si cat este masurata e undeva la 120 de zerouri. Aceasta diferenta este cunoscuta ca fiind cea mai rusinoasa nepotrivire acceptata intre teorie si experiment.
Al doilea lucru greu de digerat, data viitoare.
7 iunie 2009
alegeeeeri!!

am iesit cu neste tineri in weekendul asta. Desi aprope toti aveam drept de vot, nimeni in afara de mine n-a amintit de eveniment. Oricum, toti am absentat.
Mi-a placut un clip. Atat. Si alegerile mi-au dat ocazia sa fotografiez. Imaginile surprinse merg mai degraba cu sloganul "PDL - La greu!"


3 iunie 2009
culori

pe un gard din Praga, peste un pod, zeci de lacate si lacatele :-) ferecate forever.... indragostiti care vor sa lase urme ale iubirii lor. Noi n-am pus lacat ca n-am gasit de cumparat. Si cand aveam de unde, am uitat. Dar am zambit si ne-am sarutat langa podu' ala si e de-ajuns. Mi-ar placea sa am o harta a lumii in care sa vad exact unde se afla cheia de la fiecare lacat si daca "plusurile" dintre amorezati mai exista.
2 iunie 2009
Kiroshi

Mircea Eliade a ajuns la concluzia ca miturile africane si, in general, toate miturile omului referitoare la epoca primordiala, paradisiaca, au in comun cateva elemente:
- in acele vremuri nu exista moarte
- intelegeau limbile animalelor si traiau in pace cu ele
- nu munceau deloc si aveau la indemana hrana din belsug
Ma opresc la ultima trasatura a Paradisului: Raiul - loc cu rata somajului de 100%, dar cu o groaza de lucruri de facut. Doua extreme intra in ecuatia acestui articol: lenesii si obsedatii de munca, ambele cu sanse mari sa se plictiseasca in Cer.
Workaholicii spun ca munca innobileaza. Lenesii ca nu e nevoie de nobili, ca doar suntem toti egali. Zelosii adora munca. Lenesii spun, precum Jerome K. Jerome, cum ca si ei o iubesc, doar ar putea s-o admire ore in sir, cand e prestata de altii. Si polemica poate continua. Dar despre lenesi atat, sunt prea prezenti in folclorul nostru, cu pofta de posmagi sau nu, ca sa mai scriu de ei.
Ati auzit de kiroshi? Este termenul japonez care desemneaza moartea prin stop cardiac datorita muncii obsesive, cronice. Cu alte cuvinte, daca muncesti prea mult, ramai fara inima. Pana in 2027, conform unui studiu prezentat de Parlamentul European, 60% dintre adulti vor fi hipertensivi, deci pasibili de infarct.
Lucrezi en-gros si non-stop pentru un viitor incert si nu mai ai prezent. Pentru familia de care nu mai ai timp. Sau esti hiper-activ in biserica si n-ai spatiu pentru Dumnezeu. Lucrezi ca sa iti cumperi o masina buna ca sa ai cu ce sa vii la lucru unde acum trebuie sa tragi mai tare ca doar ti-au crescut cheltuielile curente. Stai mai mult la birou dar nu dai randament tocmai pentru ca esti obosit de atata stat la lucru. Ai aflat tu undeva ca “un vis poate fi implinit doar prin sacrificarea tuturor celorlalte” si tragi tare la job, uitand ca visul tau e facut praf de visul corporatiei in care, de buna voie, ramai mai mult la lucru decat stateau sclavii pe plantatie.
Gandeste-te. Daca stai mai mult de 40 de ore la lucru. Daca nu ai nici un hobby de injectat cu pasiune. Daca ai prieteni pe care nu i-ai mai sunat de luni de zile. Nu ai timp de citit. De meditat. Daca ajungi acasa si vorbesti tot de lucru. Sau daca ai impresia ca mai multi bani vor rezolva problemele tale…… s-ar putea sa fii victima kiroshi: om cu o inima care nu mai are pentru ce sa bata.
P.S.
Stiu, suntem blestemati sa ne castigam painea cu sudoare si in acest sens nu incurajez lenea. Dar nici nu pot sta impasibil in fata acestei noi specii crescute pe tulpina capitalismului voios: zombii workaholici.
(asta-i un articol pe care a trebuit sa-l scriu ptr cineva)
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)

.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)

.jpg)