29 ianuarie 2009

cehii (I)



Vreau sa scriu un pic despre Cehia (Boemia) dintr-un motiv simplu: cu ajutorul lui Dumnezeu o sa petrec o saptamana in Praga si prin imprejurimi, la mijlocul lunii MAI.

Orasul meu natal, Anina, a fost populat, in ordine cronologica, de: austrieci, slovaci, cehi, unguri, romani, tigani. :-)Cehii au sosit pe la 1850 si au muncit din greu in mina. Le multumesc.

Chiril si Metodiu, misionari suparati tare, au fost chemati de catre cneazul Rostislav, sefu' Moraviei Mari (desi era deja botezat in rit latin), sa-i explice Evanghelia asta a lui Hristos. Lucru de apreciat, baiu'-i ca cneazul vroia detalii in propria limba, probabil vroia sa stie de ce s-a botezat. Numai ca slavii n-aveau litere ptr limba lor si Metodiu zicea ca "A propovadui fara litere si carti e totuna cu a scrie vorbe pe apa". S-au pus baietii mei C&M si-au inventat un alfabet ptr sunetele slave si da-i si tradu: Biblia, coduri de drept canonic, carti liturgice etc. dupa care au venit sa le explice paganimii. Bravo lor, Europa le datoreaza enorm. la scrut timp insa, Ludovic il judeca pe Metodiu iar pe nepot'su Rostislav il da jos, de pe tron evident. Astfel se instaureaza suprematia politica germana si religioasa catolica. Sau a Romei, corect zis, ptr ca inca nu se produse Schisma intre Bizant si Occident. M a fost totusi eliberat dupa 9 ani si a mai slujit cativa ani in slavona. Desi influentati de biserica Romei, moravienii si-au pastrat independenta si afinitatea cu crestinismul rasaritean pana cand nea' Stefan No.5, Papa de profesie, i-a fugarit pe C&M si de atunci adio liturghie in slavona. C&M au ajuns la Bulgari, unde l-au convertit o leaca pe tarul de atunci. Paranteza: va dati seama ca noi, prin Sf.Andrei, eram deja crestini de 800 de ani cand s-au destepat bulgarii? Experienta intr-ale crestine se vede si azi, romanii avand 2000 de ani de sfintenie in CV.


Buun, s-o scurtez. Moravia e cucerita de unguri dar triburile cehe se fofileaza si-si fac separat propriul ducat, Boemia, sub protectia Bavariei.
Ce-mi place cel mai tare la cehi este tupeul pe care l-au avut in urma cu aproape 1000 de ani, cand s-au revoltat impotriva germanilor care ajunsesera sa formeze patura laica si religioasa care conducea Cehia. La Praga, s-a vrut infiintarea unei universitati celebre, un fel de replica la cea din Paris. O perioada lucrurile au mers bine dar profesorii si studentii erau impartiti in vorbitori de germana si slavi. Pe la 1402, rector la Universitate ajunge un teolog, Ian Hus.

Si ma opresc aici. Despre defenestrari, husiti si tacticile lor unice de lupta, Ioana D'Arc, fabrica de absolut si o revolutie de catifea, in episodul II.
pax

27 ianuarie 2009

inceputuri


Inceputul conteaza. Nu doar cand vorbim despre copilarie in relatie cu restul vietii, sau despre startul unui atletm, ci si cand vorbim de carti. Azi am inceput "Varstele vietii spirituale" de Paul Evdokimov si mi-a placut tare inceputul. Asta mi-a adus aminte de Baconsky si de la ei, am luat cateva carti la rand, sa vad cum iau startul.

"Deasupra vacarmului din lume, daca stim sa ascultam, Sensul lucrurilor ne pune intrebari." - Paul Evdokimov -

"Viitorul e perfect necunoscut, asa incat necunoscutul dispune de un mare viitor." - Teodor Baconsky - Despre necunoscut

"Cand arzatoare si brutala, cand insidioasa si glaciala, o ura neobosita bantuie lumea." - Andre Glucksmann - Discursul Urii

"De cinci sute de ani, cei ce se dau drept spirite libere deoarece au parasit randurile Militiei crestine pentru Ocne, se dau in vant sa-l rapuna pe Isus a doua oara." - Giovanni Papini = Viata lui Isus

"Only as it stars to fade can we see how strange the modern world has been." - Paul C.Vitz - Faith of the fatherless

"Cititorule tihnit: ma poti crede fara juramant ca tare-as fi vrut ca aceasta carte, odrasla fiind a mintii mele, sa fi fost cea mai frumoasa, mai falnica si mai discernatoare din cate s-ar inchipui. Nu am putut incalca insa randuiala naturii, potrivit careia fiecare lucru isi zamisleste asemanatorul." - Cervantes - Don Quijote

"Orice este cu adevarat maret in viata pare sa fie indisolubil legat de stihia patrhos-ului." - Christos Yannaras - Foamea si setea

"Poti spune usor ca universul n-are nici un rost. Nimeni nu se supara.-Dar afirma acelasi lucru despre un individ oarecare; el va protesta si va lua chiar masuri spre a te sanctiona." - Cioran - Amurgul gandrurilor

(va urma)

22 ianuarie 2009

20 ianuarie 2009

Nascut pentru firimituri



"Nascut pentru cumparaturi", asa suna deviza Iulius Mall. In oras, exista indicatoare peste tot spre acest templu. Indicatoare de alea rutiere, nu reclame -spre Arad, Jimbolia, Iulius Mall - de exemplu. Daca as fi strain, m-as intreba ce oras o fi si asta. La Mall iti iei permisul de conducere. Tot acolo iti schimbi si pasaportul. La Mall te casatoresti. Ciudata asocierea dintre Primarie, Politie si o initiativa privata. Dar nu despre asta vreau sa scriu.

Nenele din poza de mai sus e in zona unde se fac casatoriile civile. Imbracat la constum, barbierit, e prezent la mai toate cununiile. Numai ofiterul de stare civila il intrece. E un cersetor camuflat. De fapt nu cerseste, ci ciuguleste din firimiturile lasate de altii pe acolo. Fericirea altora il satura, la propriu. Adaptarea lui la mediu e un dribling al evolutiei, ar zice unii. In lumea animala, se cunosc o groaza specii care imbraca o anumita haina cu unicul scop de a fi lasati in pace sa ciuguleasca in liniste. Serpi inofensivi ce mimeaza culoarea celui mai otravitor sarpe din zona, fluturi cu aripi imita doi ochi amentintatori, etc. Se descurca.

Omenirea 3 se intoarce . Edulcorata.


Io-te cum suna un pasaj, de un anumit autor, dintr-o revista cu dileme, de altfel f draga mie:

"Copilaria lui Lenin a fost drapata, inca de la moartea si imbalsamarea sa din ianuarie 1924, in faldurile unei encomiastici edulcorante, menite sa sugereze umanitatea timpurie a "titanului" si exemplaritatea fara pata a biografiei sale. Ceea ce trebuie sa retinem este ca el asaneaza o violenta primara, difuza, virtual asociala, prin disciplina obiectiva si obiectivanta pe care o presupune strategia: e modelul pe care il va urma de-a lungul intregii sale existente, refugiindu-se in fata vietii si a individualismului constructiv pe care aceasta o presupune in tumultul frematator al cate unei organizatii, aosciata obligatiei de a conduce."

Acum inteleg de ce nu-l intelegeam pe Lenin: iti trebuie multa minte sa faci diferenta, vorba autorului in alta parte, dintre "glazura unei biografii edulcorate" si "privilegierea colectivismului revolutionar organizat in raport cu individualismul". Ah, cata pasiune ptr Leninism poa' sa trezeasca in mine acest autor.

In aceeasi serie de luciditati, redau un pasaj al lui Lori Fortuna, edificator in ceea ce priveste lupta dintre lumina si intuneric:

"Epidemiile ca fenomen de decimare masiva a populatiei, precum si alte tipuri de catastrofe naturale, sunt motivate si de conflictul civilizational intre doua tipuri de civilizatii fundamentale - luminoasa, respectiv gravitationala/intunecoasa-, care se desfasoara in fiecare ra zodiacala in cadrul celor trei lumi (astrala, fizica, infernala), incepand cu Omenirea numarul 3, in care s-a declansat revolta luciferica, sub forma unei disidente civilizationale gravitationale in cadrul civilizatiei luminoase, existenta la nivel singular pana atunci, disidenta care a fost aprobata la nivel solarital, aceasta decizie avand ca efect declansarea competiei civilizationale pe Planeta Terra."

Io-s convins ca si conflictele civilizationale dintre rusi si americani, Pepsi si Coca-cola, Mihaela Radulescu si Adreea Marin, Bruce-lee si Van-Damme etc., sunt aprobate solarital.

17 ianuarie 2009

beat am fost si beat sunt inca


Intr-o preaplina si niciodata destul laudata perioada de tembelism, am baut ca porcu'. Cam 6 ani. De la otrava scumpa, gen J.Walker, ala care ne zice sa mergem mai departe -spre ce? -, la vodca infecta si rom asemenea. Spirtul nu mi-a placut, dar demonul ala, Bachus, m-a cinstit cu o portie de Mona strecurata prin tifon. Rundele de autodistrugere se terminau mereu a doua zi, cand imi vedeam mutra de ratat autentic in oglinda. Solutia? Inca un meci ca sa uit de cel precedent. Logica mea era implacabila: daca un lucru repetat da acelasi rezultat, continua sa-l faci dar spera sa obtii contrariul.

De 8 ani incoace (gura nu-mi mai tace?), m-am lasat de alcool dar continui sa fiu beat. Adica am io impresia asta. Sa ma explic. Un romantic inginer geolog neamt, Novalis, facea el o distinctie intre betia prin vigoare si beatia prin slabiciune. Betiile prin slabiciune sunt alea care retrag "ceva" din tine, din "organul gandirii", si al simtirii, zic eu. Alcoolul, drogurile, sexul neingradit si muuuulte altele genereaza astfel de betii, pline de senzatii tari de scurta durata, dar care te jefuiesc sistematic de tine insuti si de Dumnezeu.

Betiile prin vigoare, sunt cele care hranesc si cresc mintea si sufletul. Betia ideilor....betia unei pasiuni....

Ciudat, desi prima categorie pare ca iti ofera un soi de umblare-prin-lume-care-nu-acorda-atentie-realitatii, ea e de fapt o prea mare atentie pentru lumea de aici si de acum, in duet cu o solutie proasta: strut cu aripi atrofiate ce crede ca evadeaza stand cu capu'-n nisip. Cand iese de acolo, ghici ce? - lumea e la fel de naspa si el e cu creierul afectat de lipsa oxigenului. :-) Beatie prin slabiciune.

A doua categorie, desi aparent este preocupata de Realitate, iti da o luciditate ce te face tot pasare, dar una care-i poate lua zborul. Macar din cand in cand. Aer curat, privire de ansamblu, unire cu un lucru prin detasare de el.

P.S. De dragul rigorii si din respect ptr strut, mentionez ca strutul NU isi baga capul in nisip, cica asta e doar un mit.

12 ianuarie 2009

avem di toate



discutie avuta cu un sofer de troleibuz, plina de platitudini, despre cruciada impotriva fumatorilor:
(eu) - "Nu-i bun fumatul"
(el) - Da domn'le, da' ce, salariul ii bun? Drumul asta e bun? Nu-i bun, si tot il folosim"
In fata unui astfel de rationament, mi-am plecat fiinta si am tacut.


Fulgii de nea sunt unici. Dar unici rau de tot. In sensul ca, e f posibil ca sa nu fi existat doi la fel in toata istoria Terrei. Asadar si prin urmare rog mai multa reverenta si apreciere, mai ales atunci cand le ucideti forma sub talpi.


Tot aurul care s-a exploatat vreodata in lume incape in doua bazine olimpice de inot.

Iubesc criza economica.

Mai am 114 zile pana ma casatoresc!!!!!!!!

Foarte bun articolul lui Cristi Ghinea despre opacitatea cu care se priveste conflictul din Gaza.

9 ianuarie 2009

street "art"


Inteleg teribilismul adolescentilor (tinerilor). L-am trait si eu. Pe vremea cand ma intoxicam cu Parazitii, N.W.A. si multi multi altii, cumparam spray-uri argintii si scriam pe ziduri tot felul de magarii. Unele dintre ele, pe liceu, la intrare, fapt pentru care un alt coleg a fost banuit si chiar pedepsit sa varuie cat poate din zid. Statea saracul cu galeata in mana si "baga material". Nu m-a parat, pentru ca Omerta functiona intre noi. :-)
Acum, la Timisoara fiind, vad astfel de mizerii cam pe toate cladirile centrale. Da, sunt mai "cool" decat erau ale noastre si au mesaj, dar tot magarii sunt. Pentru prea putin inteligentii decoratori, nu conteaza ca acea cladire e renovata de curand sau ca are o anumita valoare istorica. Cretinismul lor este cu atat mai mare cu cat majoritatea apreciaza curatenia si ordinea din alte parti ale Europei, plangand de mila romanilor care e tare hoti. Unii e hoti, altii doar cu deficit de neuroni.
La Anina am un caine, care ori de cate ori e lasat liber, isi marcheaza teritoriu' intr-un mod pe cat de vulgar, pe atat de eficient. Cezar al meu efectueaza o mictiune pe unde trece, cu mesajul "am fost aici". Bipezii mei timisoreni simt si ei nevoia sa-si revendice originea comuna cu respectabilele animalele si astfel traditia continua.

6 ianuarie 2009

Fericirile lui Nistea





Fericiţi aceşti doi prieteni
care stau de vorbă
o seară întreagă
la un pahar de vin.
Aceşti prieteni nemuritori
care stau de vorbă
într-o seară nesfârşită
şi îşi toarnă vin
dintr-o carafă fără fund.

Fericiţi aceşti autentici şi neglijati
care au prospeţimea
de a se bucura de ceva proaspăt,
care au chiar prospeţimea
de a se bucura de ceva vechi.

Fericiţi acesti romantici de mijloc
care pot simţi gustul subtil al apei
şi o pot degusta cu grijă, ca vinul;
ei, care ştiu că cina e cină
şi că viaţa e viaţă.

Fericiţi acesti simpli
în dragostea lor nevinovată de viaţă,
în dragostea lor neştiutoare de învăţătură.

Fericiţi aceşti extaziaţi
în convenţii sociale
şi ţeluri mărginite;
ei, care ştiu
că tocmai prin convenţii
şi ţeluri mărginite
iarba rămâne verde
şi trandafirul roşu.


Fericit sufletul care e îndeajuns de înţelept
încât să se lase păcălit.
Care trece prin viaţă
cu acea divină bună-credinţă
care e cheia tuturor aventurilor;
el iese până la urmă învingător în toate.
El va profita cel mai mult de viaţă:
îşi va găsi fericirea
în capcanele ce i s-au întins;
în plasele lor se va înveli şi va dormi.

Toate uşile se vor deschide
în faţa celui a cărui blândeţe
e mai sfidătoare decât vitejia.
Va fi întotdeauna «tras în piept».
Să fi tras în piept pretutindeni
înseamnă să vezi pretutindeni interiorul.
E ospitalitatea circumstantelor.
Cu torţe şi cu trâmbiţe,
ca un oaspete de seamă,
Ageamiul e tras în piept de Viaţă.
Iar scepticul e azvârlit afară.

M&M



Un prieten mi-a trimis 100$ si m-a rugat sa scot un amarat la o masa calda in oras si sa iau ceva haine calduroase.
Am scos doi. Manu si Moise. Ii stiu de vreo 4 ani, pentru ca veneau des la librarie, nu in scop educativ (nici "lucrativ"), ci ca sa le schimb maruntisul facut la cersit. De fapt, nu cerseau, ci prestau, adica erau PFA-uri fara A. Vara, baietii canta la fluier, dupa ureche evident. "Muzica" e asezonata cu cate-un catelus dragalas tinut in poala, strategie de marketing eficienta. Iarna, ca-i ger si le ingheata dej'tele, au o ocupatie similara cu cea a Elenei Udrea (asemanarea se opreste aici), adica sunt responsabili cu parcarea in centrul orasului. Din fericire, ei nu fura, doar dirijeaza masinile si astfel mai scot un ban. Cel mai mult au primit 100 de lei e la unu' pe care l-au si ajutat sa care nu-stiu-ce cutii.

Moise stie sa citeasca pe litere, desi nu a facut scoala deloc. Manu nu, desi are 3 clase la activ. Mama lor a invatat la 40 de ani, cica. Moise a avut pasiuni comune cu Ion Ion, Mutu sau Andrei Gheorghe. Din fericire, el s-a lasat de meserie. Cica e fain, dar mori repede: "mi se parea ca trece o zi intr-un minut".

De haine n-au nevoie, ca le da lumea. Tatal e in spital si mama bine-sanatoasa. Li s-a ars televizorul cumparat pe 20 de euro de la un electrician. Moise, mai mare fiind, si-o strans bani si si-o luat un scuter stricat cu 200 lei, trotineta pe care varu-su (care-i "meserias mare")i-o reperat-o.

In lumea lor, sunt fericiti, pentru ca nu-i bate nimeni daca aduc putini bani acasa. In schimb, mi-au povestit de altii. Un cersetor fara un picior e cautat pe piata iar unu' fara ambele e de lux. Un tigan si-a cumparat un astfel de om de la cumnatu-su si scoate cu el si 200 lei/zi. Il bate daca nu-si face target-ul, "nu-i da mancare si nici macar tigari", imi povestesc ei.

O alta cersetoare pe care o stiu, aproape oarba, sta zi-lumina - iarna-vara in aceeasi pozitie, pitita, vis-a-vis de librarie. O aduce parazitu' de fiu-su, care traieste bine de pe urma ei, "si-a luat si masina". Despre ea pot sa confirm, ca am vazut exact cine o instaleaza la colt si orele la care vine ca sa-i ia "incasarile".

Sclavie. Mizerie. Uratenie. Si in lumea lor, si in a noastra. Diferenta o face ipocrizia, mult mai prezenta la "noi".

In poza, o babutza PFA, punct de lucru: str.Alba-Iulia, Timisoara

4 ianuarie 2009

libraria Humanitas "Emil Cioran"

Anina

avem di toati


- am termint si a patra carte de Mendoza, "Nici o veste de la Gurb", cea mai slabuta din cele de "Rasu' lumii". Acum o devorez pe ultima tradusa, "Mauricio sau alegerile locale".

- "in fata mortii nu exista atei", zicea nu-stiu-cine. Io completez: de Craciun, Paste, Nunta si Botez nu exista atei.


- citind io asa "Predica de pe Munte", i-am gasit un subtitlu "impotriva ipocriziei si legalismului". De citit cat mai non-stop si en-gros.

- apropo de ipocrizie, am mai zis dar imi place sa repet, in caz ca exista vreo baba surda (cu toate ca babele nu citesc bloguri si io nu-s chiar popa): o ipocrizie de calitate, in toata plenitudinea ei, poa' sa fie traita numai de omul religios.

- citesc si "Trepetele bucuriei" de Ernest Bernea. Aflu io de acolo ca toate formele de bucurie sanatoasa nu costa nimic, ceea ce insemneaza ca pot fi traite de toti oamenii, indiferent de ramurica sociala: bucuria de a fi in lume, bucuria de a cunoaste, bucuria de a crea, bucuria de a fi pur, bucuria de a fi impreuna, bucuria plenitudinii si bucuria daruirii.

- in alta carte zice ca cica ca tree sa iubesc oamenii si sa folosesc lucrurile, nu invers. Foarte probabil ca frustrarea si depresia vin cadou cu dragostea de lucruri si folosirea de oameni. In sensul ca, daca iubesti lucrurile (adica un job, o idee, o masina etc) esti sclavul lor si incepi sa te folosesti de oamenii ca sa iti mentii vie "iubirea". Restul concluziilor le trageti singuri.

- cainele din poza se numeste Cezar, imi apartine, si nu are nici o legatura cu cele de mai sus