"Lucrurile care merg bine, striga el, sunt cele mai poetice! Digestia noastra, de exemplu, care functioneaza cu sfintenie, silentios si asa cum trebuie - acesta este fundamentul intregii poezii. Dar cel mai poetic lucru, mai poetic decat florile, mai poetic decat stele - cel mai poetic lucru din lume este sa nu fii bolnav." zice un personaj dintr-o carte de Chesterton. Si tot de acolo vinde ideea ca "poetul poate fi nemultumit chiar pe strazile raiului".
Sa cauti poezia cu lumanarea nu merge. Nu o gasesti. Nici fericire nu se gaseste, te gaseste in timp ce o dai altora.
Poezie e (si) cand:
- nepotu-miu mananca cu pofta si nu-i pasa ca e tot murdar (dovada in poza de mai sus)
- batraneii se plimba cu caruciorul plin prin supermarket si ii vezi ca au devenit iarasi copii
- un pieton iti zambeste cand esti la volan sau un sofer cand esti pieton
- un schimb inteligent de pase, la fotbal, e poezie pentru mine, la fel cum este pentru unii dansul frunzelor
- copiii care nu se mai satura sa fugareasca porumbei; ei n-au invatat, fericitii, ce inseamna "banal"
- si poezie sunt quarcii, fluturii si pinguinii, ochii si pasii si buzele noastre..... aproape orice lucru devine poezie (chiar daca una trista) atunci cand incerci sa-l intelegi si sa-i gasesti locul in lume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu