Virusuri. Se stie despre ei doar de vreo suta de ani. Sunt mici, mai mici decat bacteriile. Pentru izolarea virusului mozaicului tutunului, W.M.Stanley a primit premiul Nobel. In chimie. Asta pentru ca virusul este privit in mod mecanicist, nu biologic. El nu poate exista fara ceva viu care sa ii fie gazda si loc de inmultire si practic nu are viata. este o aberatie a evolutiei, zic astia.
Un specimen aparte a fost descoperit de un englez, intamplator, in timp ce studia o epidemie de pneumonie. Aparte pentru ca e cam de 30 de ori mai mare decat un virus normal. Imaginati-va un virus ca fiind un om. Mimi, ca asa l-au denumit, e cam cat un bloc cu 25 de etaje. Comitetul de taxonomie a virusurilor n-a prea stiut ce sa faca cu dansul si l-a pus ca cel mai mare din cei mai mari. Bun.
A fost dus la Marseille. Marseille, cel mai vechi oras francez, are si cel mai important centru de studiere al bolilor. Asta si pentru ca prin portul sau au intrat in Europa, pe rand, ciuma bubonica, plaga din 1346 (25 milioane de victime), cea din 1720, etc. Aici, au iesit la suprafata ale anomalii ale exemplarului. Virusurile au ADN, dar e "junk", gene fara meserie. Mimi are gene cu carte de munca si studii superioare. Unele metabolizeaza zaharurile, altele repara gene stricate. Un virus normal are 100 de gene din care foloseste 10. Monstrul asta microscopic are 1262 dintre care jumatatea sunt la prima vedere pentru cercetatorii din Marseille, spre bucuria lor. :-)
Ce este raul? Raul e un virus. O replica a vietii, cu ADN-ul stricat. Un parazit ce nu poate trai decat intr-o gazda vulnerabila. Si acolo se inmulteste. Poate devine un Mimi.
Astia produc vaccin pentru virusul gripei porcine. Din ce se face vaccinul cu care tratezi Raul, daca nu crezi in Bine?
Hmmm. Citisem undeva ca, atunci cand epidemia de ciuma atinsese punctul culminant al intensitatii, in Evul Mediu, se incercase tratarea ei prin....infectie. Adica, de exemplu, ciuma era provocata de muscatura unui sobolan (care nu e cel mai igienic animal) :) se incerca tratarea ei cam in acelasi mod. Adica, intr-un fel, cauza era si antidotul. Parca la Valerio Evanghelisti citisem asta. In fine, raul cred eu ca se poate trata chiar daca nu crezi in bine. Se poate trata crezand chiar in el, in rau, constientizandu-l. Pt ca marea noastra problema nu cred ca este ca nu stim ce e binele, este ca nu constientizam raul, mai mereu il subapreciem, mereu ii gasim circumstante atenuante, si mereu ii opunem...un rau si mai mare! Asta pe principiul "si ce daca mint? sunt altii care ucid!". Abia dupa ce evaluam toate astea, dupa ce renuntam la prejudecatile infantile cum ca "a reactionat asa pt ca si el a suferit mult" (in loc sa ne gandim ca faptul ca cineva a fost tratat nedrept nu il indreptateste sa fie nedrept la randul lui), abia atunci putem trata raul prin bine. Cred. Eu. Scuze daca sunt ininteligibila. De obicei nu prea reusesc sa ma fac inteleasa.:)
RăspundețiȘtergereai reusit. Si totusi, daca nu exista un Bine, da-mi un motiv serios ca sa incetez a mai face raul! :-)
RăspundețiȘtergerePoti sa-mi explici si mie Marius de ce doar englejii descopera lucruri? :))
RăspundețiȘtergerenu stiu, dar poti sa-mi explici si mie de ce nu te semnezi? :-)
RăspundețiȘtergere