Dovezi

"Este adevarat ca un proverb spune ca gandurile nu platesc vama, dar ele sunt adesea privite din Cer ca niste marfuri de contrabanda, ce sunt apoi confiscate de Diavol" - Contele de Oxenstiern

Nu aduc nici o dovada externa a existentei unei alte lumi, ci una interna. Adio dovezi “a la Descartes si d'Aquino”, spun "pa" lui Kant si ma scunfund in mine.

De cand ma stiu pe lume, am dorit sa AM. Sa am mai multe masinutze si ciocolata ca ceilalti copii. La scoala sau cand ieseam “pe poiana”, sa am cel mai ademenitor pachet. Maica-mea sa ma iubeasca mai mult decat pe frate-miu. Cel mai bun loc la masa. Sa dau golurile cele mai faine. Sa fiu imbracat cel mai bine. Sa am tot timpul dreptate. Am vrut sa invat sa inot si sa merg pe bicicleta doar ca sa ma laud cu asta. Sa am primul permis auto din clasa. Sa fiu cu cat mai multe fete. Sa ascult cele mai proaspete trupe de hip-hop.....
M-am nascut o cu sete de a avea: oameni, lucruri, prestigiu. De cate ori nu mi-am imaginat cum e sa castig eu milioane la loto (stiu ca tu nu!) sau sa fiu Bill Gates. Poate nu te regasesti aici, dar eu zic "fiecare cu Bill Gates-ul lui", Andreea Marin sau modele mai "inalte" de academicieni sau artisti. Ideea e ca in permanenta mi-am dorit sa fiu altcineva, ca sa pot fi eu insumi si din cate constat, simtamantul meu se poate generaliza.....
Ultima veriga din lantul orb al evolutiei de-as fi, ce simple ar parea toate. Dar, ce bine-ar fi daca-am avea macar un comportament animal in anumite privinte. Mi-ar placea sa am maiestria unei termite, fidelitatea unui papagal si devotamentul unui pinguin fata de familie. Loialitatea unui caine fata de prieteni si ambitia somonului de a inota contra curentului. A existat vreo specie care, fara pradatori naturali sau cataclisme, sa fie in pericol de (auto)extinctie? Fiindca am fost meniti sa fim mai mult decat primate si am cazut, am devenit mai putin decat ele si avem destule de invatat de pe Animal Planet!
Niciodata, pana la descoperirea lui Hristos, nu mi-am simtit sufletul linistit. Toata starea mea psihica depindea de timp si de imprejurari.

Idol mi-e stomacul si gauri negre ce absorb raul din jur imi sunt gandurile.
Filme, carti, emisiuni tv, radio, reclame: toate mizeaza pe aspiratiile noastre desarte de marire si pe aplecarea spre rau drept tovras de drum al acestora. Opusul, sunt sperantele de marire in care investesti acum si iei dobanda “acolo”, DINCOLO. Iar la Banca cerului aceste depozite trebuie facute pe calea cea ingusta a Binelui.
Nu-i indicat sa transpiri cucerind o singura femeie, mai bine te dai cu Axe si vor lesina toate cand te vad. Berea se bea numai cu prietenii sau cu un cerb, la alegere. Femeia a fost lasata neterminata de Dumnezeu, d-aia s-a inventat cosmetica facatoare de minuni. Daca vrei sa ajungi ca Trump, salveaza-ti constiinta intr-un folder si incearca sa functionezi fara, imi sugereaza mie o anume emisiune.
Nu-s prea coerent, dar cum as putea fi altfel cand vorbesc despre ganduri si senzatii?

Doua sunt dovezile mele interne ptr existenta unei alte lumi mai bune in care toate impulsurile si dorintele ajung acasa si se cumintesc: nevoia de a fi Dumnezeu desi stiu ca nu sunt si inclinatia spre rau desi doresc binele. Astea merg intotdeauna la pachet.....
in rest....Surprize-Surprize sau "Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie. Amin!"

--