26 iunie 2007

Bernanos - Jurnalul unui preot de tara


am selectat, dintr-o carte foarte draga mie, franturile care mi-au placut. NU le comentez si nici nu fac recenzia cartii ptr ca n-am ce sa spun in plus...
Bernanos avea o parere foarte "buna" despre lumea academica, exprimata sugestiv in celebra lui fraza "Cand n-o sa mai am decat o pereche de fese ca sa gandesc, am sa ma duc s-o asez la Academia franceza." In rest, fragmentele...:


N-am sa indraznesc niciodata sa scriu ceea ce-i incredintez aproape in fiecare dimineata fara a ma rusina, bunului Dumnezeu....

E mult de cand nu mai incerc sa confund cu adevarata milostenie a sfintilor – puternica si blanda – frica asta copilareasca pe care mi-o provoaca suferinta altora....

Dupa unii, ar trebui scosi toti afara din biserica ptr ca Bunul Dumnezeu sa stea pe o podea curata, sa nu se murdareasca.... (parafrazat)

Vina ei n-a fost desigur ca a luptat impotriva murdariei, ci ca a vrut s-o desfiinteze, ca si cum ar fi posibil asa ceva.....

1. nu-l poti extermina pe Diavol
2. nu cauta sa fii iubit

Bunul Dumnezeu n-a scris ca suntem mierea, ci sarea pamantului, baiete. Or, semenii nostri sunt aidoma batranului Iov stand pe un morman de gunoi, plin de plagi si ulceratii. Sarea presarata pe carne vie, ce-i drept, arde, dar o si impiedica sa putreseasca....

Doua ore prapadite de duminica dimineata nu te invata ce-i bucuria......daca o saptamana intreaga... (parafrazat)

Misiunea Bisericii: “de a statornici in lume harul copiilor, nevinovatia, fragezimea inimii lor.

Aceasta disperare avortata (plictiseala), forma aceasta ticaloasa a disperarii, care este, fara indoiala, fermentatia unui crestinism descompus......

Sunt probabil prea grosolan din fire, prea din topor, dar marturisesc ca intotdeauna mi-a fost teama de preotul literat. Sa-i frecventezi pe literari inseamna de fapt sa iei cina in oras – si nu te duci sa cinezi in oras sub nasul oamenilor ce mor de foame....

Rationamentul lasa cu usurinta in umbra ceea ce doresti sa tii ascuns...

La ce v-ar servi chiar daca ati reusi sa fabricati si viata, daca ati pierdut sensul vietii?

Mi-as spala singur rufele, dar ar parea c-o fac inadins.. ;-))

E greu sa fii singur, dar e si mai greu sa-ti imparti singuratatea cu oameni indiferenti si ingrati...

Cati insi nu pretind ca sunt atasati ordinii si nu apara decat niste simple deprinderi, uneori chiar numai un vocabular oarecare, avand termenii atat de bine lustruiti, atat de bine frecati (de prea multa folosinta) incat justifica totul, fara a pune vreodata ceva in discutie?

Una din pacostele omului, mai greu de inteles ca oricare alta, e ca trebuie sa incredinteze tot ce-i mai pretios intr-nsul unui lucru atat de instabil, atat de inselator cu e, vai!, cuvantul.

Fericirea pare intotdeauna suspecta

Adevarurile evangheliei nu-ti fac cu ochiul...

Un copil al strazii e la fel de singur ca un fiu de rege...

Adevarul intai te descatuseaza, apoi te consoleaza.

Cand te intalnesti cu Hristos, urla in tine toate pacatele. - o haita de lupi peste care s-a turnat benzina si i s-a dat foc....

Ridicolul e intotdeauna atat de aproape de sublim...

Creierul mi se ramoleste....sper ca nu si inima...

O durere adevarata care tasneste din inima omului apartine mai intai, asa imi pare mie, lui Dumnezeu..

Fireste, nimeni nu vrea sa vada in pacat mai mult decat o gresela. Dar greseala, la urma urmei.... nu-i decat un simptom.

Un bogat, in biserica, este protectorul fratelui sau mai sarac....?

Puritatea nu ne este prescrisa ca o pedeapsa, ea este una dintre conditiile misterioase, dar evidente – experienta o atesta – a acelei cunoasteri supranaturale de sine insusi, a cunoasterii de sine intru Dumnezeu, care se numeste credinta. Necuratia sufleteasca nu distruge aceasta cunostinta, ci anihileaza nevoia de ea.

...atunci cand greseala lui si ura ta sunt ca doua vlastare pe aceeasi ramura.....

Ce-l intereseaza pe Dumnezeu prestigiul, demnitatea, stiinta, daca toate acestea nu-s decat un giulgiu de matase pe un cadavru putrezit?

Mizeria da atata claritatea.... nu exista credulitate mai tampa decat aceea a burtilor ghiftuite.

Infernul, doamna, inseamna a nu mai iubi. ..

Atata timp cat suntem in viata, ne putem face iluzii, sa credem ca iubim prin propriile noastre forte, ca iubim in afara lui Dumnezeu. Dar suntem asemenea nebunilor care intind bratele spre imaginea lunii din apa. Va cer iertare, exprim foarte prost ceea ce gandesc. :-)

Dumnezeu nu-i stapanul iubirii, este insasi iubirea. Daca vreti sa iubiti, nu va asezati in afara iubirii.

....dar greselile noastre ascunse otravesc aerul pe care-l respira altii.

- ptr (post)moderni - Omul, un biet animal asezat in afara lui Dumnezeu, in vid. Si sub clopotul pneumatic al lumii poti sa mimezi miscarile respiratiei, dar nu respiri.

De acolo unde ne ducem numai Unul s-a intors...

Singura nenorocire ireparabila este sa te gasesti intr-o zi lipsit de cainta in fata Aceluia care iarta.....

Timpul n-are nici o importanta pentru bunul Dumnezeu, el il strabate cu o singura privire.

Dar oamenii astia de litere sunt toti la fel: cum vor sa se apropie de cele sfinte, se mazgalesc cu sublim din cap pana in picioare

Nu poti sa faci rau fara riscuri, exista intotdeauna un martor de infruntat: Dumnezeu.

Un comentariu: