
definitia definitiei:
explicare a sensului unui cuvant; redare precisa a continutului unei notiuni.
Saracia incepe, in definirea si intelegerea lumii in care traim, inca de la definirea definitiei. Din unghiuri diferite, acelasi obiect pare cu totul altceva. Iar daca-ti lipseste Numitorul comun, nu mai are rezolvare nici o fractie a vietii. Exista lucruri, dintre cele mai importante, care scapa oricaror rationamente reductionist-stiintifice. Aceasta noua religie atat de raspandita azi, credinta in Stiinta, isi are locul ei. Ma "inchin" cand ma folosesc de realizarile ei ca sa scriu acest text, cand vorbesc la telefon si in multe alte moduri. Dar cand incerc sa-mi cern lucrurile care dau sens vietii mele prin sita explicatiilor savante, nu ramane mai nimic din ele. Ma intristeaza tare cei care limiteaza cunoasterea la nivelul stiintei experimentale. Sunt dintre cei mai frustrati si nefericiti oameni pe care i-am intalnit; si stimulat de afirmatiile lor cum ca "nu ma bazez decat pe informatiile date de stiinta" am decis sa scriu cele de mai jos.
Definitii:
omul. Un animal superior. 98% identic in ADN cu varu' cimpanzeu. 35% ruda cu binecuvantata banana. O masina din carne. Conglomerat de celule vii. 70% apa. Oamenii sunt, dupa Dawkins, "niste masini de supravietuit - vehicule robotizate, programate orbeste pentru a pastra moleculele egoiste cunoscute sub numele de gene".
Iubirea. Biologii spun ca e determinata de secretia de dopamina in creier. Se "ilumineaza" nucleul caudat si complexul tegumentar ventral. Mai mult, pare-se ca are un proces chimic similar cu profilul chimic al sindromului obsesiv-compulsiv, deci e sora geamana cu boala psihica. Evolutionist gandind, e doar modul in care selectia naturala a gasit cu cale sa te pacaleasca ca sa te acuplezi si sa lasi urmasi (in acest sens, abstinentii sunt o erezie a Naturii). Psihologii ii spun mai frumos - Expansiune a sinelui. Psihanaliza, schismatica ca orice religie ce se respecta, ne propune multe definitii. De la Freud, unde alegerea partenerei are legatura cu complexul Oedipian, cu dorinta neimplinita de a face dragoste cu mama, daca esti baiat, sau cu tatal, daca esti fata, la Jung, unde e inecata in inconstientul colectiv, si, terminand cu cazul cel mai fericit intalnit de mine, in "Arta de a iubi" de Erich Fromm, unde descrie iubirea in termeni mult mai placuti si ii nuante de supranatural.
Sarutul. Contactul dintre doua perechi de buze, cu transmitere reciproca de saliva si microbi (daca nu stiati, gura e singura pensiune de 5 stele pentru bacterii). Asta daca e vorba de cel pasional. In celelalte cazuri, se transmit doar microbi si se secreta dopamina in creier. In sens freudian, e doar un comportament oral, eruptie a placerii subconstiente a suptului la sanul mamei (in aceeasi categorie intra si obiceiul de a fuma pipa sau trabuc). Hei mr Freud, cheama-l pe P.B.Hasdeu si transmite-le prin el explicatiile astea unor indragostiti sau celui care tocmai a sarutat pentru prima data; unei mame care isi sarutul pruncul pe jumatate adormit de "noapte buna"; lui Iuda care a schimbat istoria lumii cu un sarut sau ortodoxului sarutand o icoana a Mantuitorului....
Ar putea, totusi, sa fie satisfacuti de explicatia sarutului ca transmisie de microbi reprezentantii tribului Thonga din Africa de Sud, pentru care tucatul pe buze e interzis, pentru ca prin gura, centrul vietii la ei, se poate contamina sufletul.
muzica. succesiune de vibratii in aer..?
pictura. dare de vopsea cu o compozitie chimica X, amplasate in cantitatatile Y pe suprafata Y?
religia. o strategie de supravietuire. o eroare genetica perpetuata prin meme, gena responsabila pentru transmiterea acestui virus, spune acelasi Dawkins... aici definitiile care il scot pe Dumnezeu din ecuatie abunda. Dar asta cu meme e cea mai "pertinenta". :-) Dupa cum zicea Chesterton, citat in alta postare, el crede ca 'expertii in saracie' sunt 'oamenii saraci', nu sociologii. In sfera religiosului, cred ca e la fel.
zambetul.o extensie inspre urechi a buzelor, o miscare a muschilor faciali? Un instinct primar, evoluand la rangul de gest social care s-a strecurat printre ragetele si grimasele animalitii noastre preistorice si a ajuns astazi sa para asa frumos, instalat pe fetele noastre?
Acuma, sunt convins ca un chimist, cand admira un tablou de Rembrandt, uita de compozitia chimia a culorilor. Un fizician, cand asculta Bach, nu se gandeste la vibratiile de aer captate de timpan. Probabil nici biologul evolutionist, cand se simte ingrozit de violul&crima comisa asupra unui copilas, nu atribuie dezgustul sau doar unei optiuni etice a culturii in care se intampla sa traiasca. E ceva mai mult in toate lucrurile astea care ne insumeaza viata, catedra academica trebuie parasita cand vrei sa sorbi din seva vietii. Religia, iubirea, arta si poezia evadeaza din coliviile rigurozitatii stiintifice si zboara spre locul unde liniile de demarcatie dintre real si imaginar, metafora si concret, obiect si simbol sunt sterse. Loc in care Dumnezeu ii tradeaza pe atei si scolastici deopotriva.
foarte dragut acest post ... pe mine m-a impresionat si mi-a dat de gandit !
RăspundețiȘtergereinca o data mandrule, mersi :P
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere