idealul cocinei

Eistein zicea ca cine are confortul si fericirea ca scopuri in sine este un idealist. Idealistul cocinei.

Termenii de "fericire" si "confort" au un strat alunecos si nu-i prea poti pune-n insectar cu-o definitie aferenta sub dansii.

Ce inseamna fericit? Esti fericit ca ai vazut un film misto? Cand ai nevoie de urmatorul ca sa fii iarasi fericit? Ai mancat bine si tragi un pui de somn? Pana ti-e iarasi foame si esti obosit? Te amorezezi si zboara fluturi prin stomac? Si cand fluturii mor? Te-apuci de LEPIDOPTEROLOGÍE?
Poti separa confortul de fericire? Poti fi fericit fara confort sau sa ai confort dar sa fii total nefericit?
De ce/cine depinde fericirea? Daca ai indigestie, mai esti fericit? Dar daca ramai impotent? Daca starea asta de bine depinde de ceva exterior si efemer, conteaza ca-i oferita de un film, o melodie o carte sau o manea? Ca stare emotionala, e mai putin fericit X ca asculta Fernando de la Caransebes de Y care savureaza o carte de Saramago? E mai satul cel ce mananca stridii ca taica Ion care a doborat juma de colesa (cum ce-i aia colesa?) cu branza?

Cand eram copil, imi venea uneori randul sa dau eu de mancare la porci. O cocina unde nu ploua si laturi la discretie: iata confortul si fericirea in acceptiunea porcina. Inlocuieste "cocina" cu orice spatiu' in care ti-ar placea sa locuiesti si "laturi" cu orice lucru efemer care te implineste si poti fi numit un Idealist. Idealistul cocinei.

Lasam DEX-ul sa explice Fericirea? El zice ca-i o stare de multumire sufleteasca. Pai daca e asa, iar restul depinde de cum isi aseaza fiecare asternutul, mi se pare ca nu-i frumos ca Stalin&Churchill si altii i-au tulburat implinirea sufleteasca lui Hitler.

Sau Fericirea e implinire dar fara sa faci rau altora? Se exista asa ceva?

Multe intrebari. Fericirea e ceva mult prea simplu si esential ca sa-i fie lasata masura omului. Io cre' ca omu' care-i stapan si masura peste toate lucrurile devine un lucru stapanit de toate masurile.

Se prea poate ca "va urma".