Van Gogh (1853 - 1890)

Cu vreo doi ani in urma am citit o biografie despre viata lui Van Gogh. M-a fascinat si intristat totodata. Mi-am notat atunci ce mi s-a parut inedit.

- tatal pastor intr-o biserica reformata in Olanda. Mama, fiica unui legator de carti.
- la 16 ani, se angajeaza la un negustor de arta. Citeste foarte mult :-)si viziteaza muzee.
- se afla intr-un conflict permanent cu parintii, in special cu tata, pe care il acuza de bigotism. Cu toate acestea , pare destul de matur cand spune intr-o scrisoare catre frate-su:

"Tata si mama sunt foarte buni, dar nu pot sa inteleaga sentimentele cele mai intime si nu isi dau seama de ceea ce simtit noi intr-adevar. Ne iubesc din toata inima (pe tine, mai ales), iar noi doi (si eu, si tu), ii iubim profund; dar, desi au cele mai bune intentii, adesea nu ne inteleg. Vina nu este nici a noastra, nici a lor, ci a diferentei de varsta, idei si pozitie".

- ba vina era de ambele parti.
- la 21 de ani, isi petrece vacanta cu parintii, marturisindu-le starile depresive prin care trece, in special datorita unei iubiri fata de fiica proprietaresei unde locuia, neimpartasita de aceasta. Se insingureaza si citeste mult, in special scrieri religioase.
- la 22 de ani, se transfera la Paris. Continua sa-si neglijeaze munca, un an mai tarziu isi da demisia. Lucreaza ca institutor si predicator laic, impreuna cu un pastor metodist: vrea sa-si dedice viata evanghelizarii saracilor.
- la 24 de ani, se angajeaza ca librar :-) in Dordrech. Duce o viata singuratica, merge regulat la biserica, picteaza, traduce o parte din Biblie in diferite limbi.
- are o tentativa de a studia latina, greaca, matematica.
- la 25 de ani, dupa ce isi convinge tatal ca are vocatie religioasa, merge la o scoala evanghelista de langa Bruxelles, dar este socotit nepregatit pentru meseria de predicator laic.
- totusi, isi urmeaza chemarea si merge intr-o zona miniera, intr-o saracie extrema, viziteaza bolnavi si le citeste Biblia minierilor. Primeste ulterior permisiunea sa lucreze ca predicator laic. Locuieste intr-o coliba si doarme pe paie. Se implica total in sprijinirea minierilor dar, dupa 6 luni, superiorii nu-i mai prelungesc contractul sub pretext ca n-are suficient talent retoric. Mai ramane un an acolo, fara nici un fel de plata, sprijinindu-i pe saraci so bolnavi.:-(Citeste mult - Dickens, Hugo, Shakespeare.
- trece printr-o adanca criza personala. Sisteaza corespondenta cu fratele sau datorita criticilor aduse de acesta profesiei alese.
- pleaca la Bruxelles unde studiaza desenul anatomic la Academia de arta.
- se intoarce in Etten unde se indragosteste de verisoara lui, Kate, ramasa vaduva de curand. Pleaca dupa ea la Amsterdam, dar aceasta nu il primeste. Pentru a-si dovedi vointa, isi tine mana in flacara lampii, sub privirile parintilor. Relatia cu parintii devine si mai fragila dupa aceste evenimente, el acuzandu-si tatal de extremist religios.
- la 29 de ani, cunoaste o prostituata alcoolica. Gravida. Ii serveste drept model. Vrea sa se casatoreasca cu ea, in ciuda opozitiei parintilor.
- dupa un an, se desparte de Sien si se muta, pentru 2 ani, la Neunen, unde locuiau parintii sai. Acestia vor sa-l ajute, in ciuda comportamentului sau excentric, si ii ofera un atelier intr-una dintre cladirile anexe casei parohiale. Aici realizeaza circa 200 de picturi, de o tonalitate intunecata si telurica. Citeste Zola.
- in martie 1885, moare tatal sau. Vincent este distrus. In aprilie, picteaza "Mancatorii de cartofi".
- in 1886, se imbolnaveste grav datorita malnutritiei, istovirii si fumatului excesiv.
- este respins la cursul de avansati al Universitatii din Anvers.
- ii cunoaste pe, Russel, Toulouse-Lautrec, Monet, Renoir, Sisley, Pissaro, Degas, Signiac si Seurat.
- 1888 pleaca de la Paris la Arles. Picteaza mult.
- Gaugain vine aici si o perioada picteaza si viziteaza muzee impreuna.
- dupa 2 luni, intr-o seara, Vincent are o crize de nebunie. Il ataca pe Gaugain cu un briceag, acesta fiind nevoit sa innopteze in alta parte. In acea noapte, isi taie partea inferioara a urechii stangi, o impacheteaza si o duce cadou unei prostituate la bordel. Este gasit de politie a doua zi si dus la spital.
- are dese internari in spital, datorita insomniei si halucinatiilor.
- cu acordul sau, este internat la ospiciul Saint-Remy-de-Provence. Picteaza in continuare, sub supravegherea paznicului.
- in cursul unei noi crize, incearca sa inghita vopsea.
- in 1890, dupa o vizita facuta lui Theo, se muta langa Paris. Dupa cateva luni, in Iulie, se muta din nou la Auvers. In 27 iulie, gazdele sale observa ca are dureri mari. Le marturiseste ca si-a tras un glont in piept. Dupa 2 zile, moare in cursul noptii de 29. .

Foarte trist. A trecut de la fericirea de a sluji altora la, cum spune mai jos Unamuno, "desfatarea intru gloria desarta in lucrarile artei...". Si-a alimentat "trufia spiritului" dar si-a golit sufletul. Imi place sa cred ca in intervalul dintre impuscare si moarte s-a reimpacat totusi cu Dumnezeu.....